marți, 17 iunie 2014

IN URMA



Nu stii exact cand se termina copilaria. Si chiar de-ar fi asa, chiar daca ti s-ar spune, azi e sfarsitul copilariei tale, nu te-ar interesa. Dorinta sa porti ceas si pantofi eleganti e prea mare. De atita timp le-ai studiat pe femeile  filmelor tale preferate si acum esti atat de aproape. Trenuletul e mic, mult prea mic ,  iar Bubu, Coco , Mojo, Bozo sau cum l-o mai fi chemand pe maimutoiul  de plus al primilor tai ani e deja rutina.
Ti-e rusine sa-l mai iei in brate noaptea acum cand esti cu gandul la el. Alunecos ti s-a strecurat in suflet gandul ca el  te-ar putea tine de mana. Si durerea asta. Ce-i cu durerea asta in capul pieptului care-ti aduce prima cuta intre sprancene? De-abia vizibila ce-i drept  dar totusi o cuta. Apare mereu cand e el in preajma si-l priveste mai mult pe Matei. Matei nu mai e prietenul tau cel mai bun...poate nici n-a fost. E egoist si nu lasa niciodata de la el ......
Te trezesti c-o rogi pe mama sa-ti calce tricoul alb. Mama-ti zambeste si tu ai senzatia ca stie si te inrosesti. Trenul se pune incet in miscare cu roti scartainde si copilaria ramane in urma, nu stii ca nu te vei mai intoarce niciodata acolo dar esti bucuros, vantul se involbura si-ti biciuie fata iar trenul in care te-ai urcat este adevarat si plin de senzatii tari...Acum gandul la el  nu e doar gand, e fierbinteala si freamat ce nu-ti dau pace noaptea, stii ca se apropie clipa, vorbesti despre asta precum femeile  pe care le-ai  vazut prin filme...
...acum esti obraznica  pentru intaia oara cu unul dintre ei si asta te face fericita mai ales ca a fost si el  de fata...trebuie sa fi observat ca ai avut tupeu cu doamna  aia...nici prin cap nu-ti trece ca el  era fascinat de linistea privirii ei  blocandu-ti insulta...te duci acasa si nu poti sa dormi, senzatii noi iti scurma prin suflet .............................................................................................................................. peste ani, intr-o dimineata in care ai timp sa stai in fata oglinzii, privesti apatic si tulbure barbatul din fata ta...are o cuta intre sprancene bine conturata chiar si atunci cand se uita senin, linistit...te uiti in oglinda urmarind cararile fetei fara sa te intrebi cand s-a sfarsit copilaria...
                         



18 comentarii:

  1. e prima cuta insa e cea mai frumoasa amintire a vietii prin care ai trecut, El nu mai e doar un gand si un tricou alb calcat , iar copilaria ramane in suflet.. sau nu... :)

    RăspundețiȘtergere
  2. In sufletul meu se ascunde un copil.Sta pitit ,sa nu-l auda nimeni.Din cand in cand,ademenit de vreun miros(dintre atatea arome pe care le avea copilaria lui) se ridica usor pe varfuri si priveste afara.Sare sotronu,citeste carti cu pagini ingalbenite,"descopera"focul,Zboara cu fluturii,roseste cu ciresele pietroase..
    Nu-l voi lasa pe copilul din sufletul meu sa dispara.

    RăspundețiȘtergere
  3. :) imi vine sa ma tavalesc de ras...nu ma asteptam sa vorbesti despre "cuta"..cred ca o fiti crispati cand o sa cititi, dar sa va explic de ce: acum 3 saptamani ma pensam in graba ca de obicei...stresata ca nu sunt gata si cand sa termin ma lovesc din gresala in ochi...am inceput sa lacrimez si pentru cateva secunde am inchis ochii...ma sterg si dau sa continui..ma uit mai atent la sprancene si observ undeva in spre spranceana stanga o "cuta" ...zambesc in speranta ca va dispare, dar nu dispare...si iar zambesc ...imi intind fata in speranta ca va disparea,dar nu dispare.
    O recunosc acum usor in oglinda infiferent cat de fericita sunt sau cat de mult rad, cuta ramane si va ramane si peste zeci de ani...
    e dovada clara ca lumea copilariei mele nu mai exista decat undeva ascunsa in sufletul meu si eu acum sunt un om mare:)

    RăspundețiȘtergere
  4. Mie imi vina sa plang ! Si dabia acum ma simt rusinat pentru faptul ca mama inca imi gateste si-mi spala , calca etc , dar niciodata nu m-am simtit rusinat . Si nici nu m-am gandit vreodata cand i-am dat mamei rufele la spalat : Oare stie mama ca fac sex?

    RăspundețiȘtergere
  5. Mie imi vine sa plang pentru tine Anonimule ! Daca dupa ce ai citit ce scrie mai sus , asta e tot ce te intrebi , e clar ! Felicitari! A a a si nu era vorba de sex ... ci de alte lucruri

    RăspundețiȘtergere
  6. ne e dor de copilarie abia dupa ce am pierdut-o...:(
    dar toata viata suntem niste copii.
    suntem construiti in asa fel inct niciodata nu ne multumim cu ce avem...
    suntem copii ... vrem sa fim oameni mari...
    este vara vrem sa fie iarna ...
    este iarna vrem sa fie vara ...
    asa cum nu stim sa apreciem ce avem si ne dam seama prea tarziu dupa ce deja am pierdut cat de important si valoros era acel ceva care era al nostru...:(

    RăspundețiȘtergere
  7. copilaria este unul dintre cele mai de pret lucruri din viata:xfara ea nu poti sa traiesti:xnu ai un trecut:x

    RăspundețiȘtergere
  8. ..." Cateodata am impresia ca voi ramane mereu un copil pe cand cei din jur se maturizeaza. Intr-un fel e bine

    RăspundețiȘtergere
  9. Sincer cu postarea asta mai plictisit rau de tot ! Am citit alt blog mai bun ca al tau!

    RăspundețiȘtergere
  10. Daca doar un singur blog ti s-a parut mai bun ca al ei , e de foarte bine sa stii! Dar te asigur ca daca nu-ti place asta , nu stii ce este frumos ......

    RăspundețiȘtergere
  11. Copilaria ramane in suflet, atunci cand e fericita si frumoasa, e o parte din sufletul nostru, dar noi vrem prea repede sa fim mari. Asa ca , ii imitam pe adulti, iar cand ajungem la faza asta, plangem dupa copilarie, pe care nu o mai putem imita, pt ca nu ne-ar iesi.

    RăspundețiȘtergere
  12. imi doresc sa fiu copil, sa dau timpu inapoi cu 10 ani si sa ma amuz de vecina mea care avea bacu' si invata, si nu vroia sa iasa sa ne jucam cu papusile si sa mancam corcoduse...
    m-ai facut sa-mi aduc aminte de vremurile in care nu stiam decat sa ma joc, sa alerg si sa beau apa rece pe ascuns ...
    nu stiam ce e ala calculator, a fost mai bine asa... noi nu vroiam sa intram in casa, iar ei nu vor sa iasa din casa...

    RăspundețiȘtergere
  13. nu am curajul si nici dreptul sa scriu copil, inocentza sau surase adevarate. am incercat atat de mult sa le fac sa dispara din toata fiintza mea incat au ajuns sa ma reprime. dar stiu ca inca sunt acolo.. indiferentza mascata cu o ultima supradoza de inocentza

    RăspundețiȘtergere
  14. oare nu ti-a spus nimeni ca cea mai amara amintire nu e cea a primei iubiri ci cea a copilariei?eu mi-am blocat toate gandurile am uitat tot in legatura cu sibiectul asta....pe mine ma face sa plang,sa urlu de durere...ma face sa privesc luna si norii negrii ce se aduna a furtuna...e trist...de fapt...nu....eu st trista cand ceva imi aminteste ca stiu ca nu voi bloca niciodata definitiv copilaria...intr-un fel e bine....imi aduce aminte ca inca mai pot simti ceva, imi aduce aminte ca orice sentiment,fie el si de durere sau tristete e bun decat de a sta pasiv la tot ce se petrece...si culmea....lumea imi zice ca sunt infantila.....am incetat de mult sa mai incerc sa le explic ca eu nu sunt.am fost cand eram copil...am pierdut asta sunt doar un animal social guvernat de legi sociale...

    RăspundețiȘtergere
  15. e foarte frumos ce scrii tu aici, si parca prea frumos ca sa mai scriem si noi. atatea comentarii, atatea pareri la fiecare postare, fiecare se simte stapan pe clickul sau la "publicati-va comentariul". se pare ca nici eu n-am rezistat tentatiei, dar n-o sa se mai intample. vroiam doar sa-ti multumesc pt fiecare postare pe care o ai pe blogul asta

    RăspundețiȘtergere
  16. e ciudat.oamenii imi spun uneori ca sunt un copil, dar simt ca mam schimbat.simt ca nu mai am inocenta ce o aveam candva si simt ca imi pasa acum prea mult de cei din jurul meu si asta nu se intampla inainte.acum nu mai plang la fiecare film in care moare cineva si nu mai cred ca e real ce se intampla acolo.nu mai inrosesc de fiecare data cand gresesc si nu imi mai e rusine de fiecare data cand gresesc.
    parca am refuzat sa mai fiu copil.si asta ma doare.pentru ca acum mie dor...

    RăspundețiȘtergere
  17. Da , m-ai facut sa-mi dau seama de cat de batran si obosit sunt ! Foarte frumoasa postarea ! Si-mi place faptul ca tie iti curge inca putina copilarie prin sange , altfel nu puteai sa scrii articolul asta!

    RăspundețiȘtergere
  18. Pey acum sa ma ierti , cand esti asa frumoasa , logic ca te uiti la filmele astea de Oscar si vrei si tu sa fii ca personajele alea feminine. Dar pe mine nu m-a inzestrat natura si de cate ori ma uitam la filmele ma apuca nervii , ca stiam ca niciodata nu voi fii alaturi de asa baietii si eu atat de splendida in ploaie !

    RăspundețiȘtergere